SpeakUp! Moldova

Interviu

cu Daniela Terzi-Barbaroșie, fondatoarea Centrului psihologic Sinesis, psihologă psihoterapeută

1. Cum ne afectează războiul?
Războiul ne afectează pe toți, în diferite feluri, fiecare însă trăiește în felul său această experiență cumplită. Copiii și tinerii pot fi afectați mai mult în asemenea circumstanțe, în special pentru că sunt două experiențe globale negative, abia începuse să descrească numărul cazurilor zilnice de covid și a apărut peste noapte o nouă dramă colectivă. Chiar dacă nu suntem în mod direct implicați în războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei, impactul acestuia este foarte mare pentru cetățenii din Moldova și din cauza proximității și a legăturilor emoționale (rude, prieteni, turism, trecut istoric comun, etc.), dar și pentru că statul și cetățenii noștri s-au implicat activ în ajutorul oferit refugiaților. Astfel, fiind la o plimbare prin oraș nu ai cum să nu observi refugiați, iar acest lucru poate trezi o gamă largă de emoții, de la empatie și dorință de ajutorare până la furie, frică și disperare. Este posibil, de asemenea, să apară și frici legate de pierderea controlului asupra vieții, senzația de neputință și neajutorare, frici legate de boli și de pierderea vieții, de pierderea locului de trai, decesul sau rănirea celor dragi etc.

Având în vedere că părințiii sunt și ei implicați în ajutorul pentru refugiați sau sunt afectați de noutățile triste despre război, este posibil să ofere mai puțin timp copiilor sau să evite să discute cu tinerii despre ceea ce se întâmplă (din dorința de a-i proteja), iar acest lucru poate determina confuzie și șoc, furie și neliniște. Dacă simțiți nevoia să discutați cu părinții, este bine să le semnalați acest lucru.

În cazul când tinerii au prieteni și colegi cu care pot discuta despre război, din nou pot apărea mai multe situații: pe de o parte, e bine că au cu cine împărtăși emoțiile, dar pe de altă parte, este posibil să apară divergențe de opinii, iar acest lucru să agraveze starea de disconfort a tinerilor.

Pierderea sentimentului de siguranță și imprevizibilitatea războiului din țara învecinată zdruncină viziunea tinerilor despre pace, democrație, corectitudine, moralitate, politică, încrederea în umanitate, drepturile omului – piloni vitali pentru această vârstă.

Sentimente de vină, neputință, furie, ură, neliniște, disperare – orice stare emoțională este posibil să apară în aceste vremuri tulburi și toate sunt absolut firești, proporționate cu amploarea dezastrului provocat de Rusia. Este în regulă să ne permitem să trăim toate aceste stări: să le identificăm, să le numim cu cuvinte clare și să le împărtășim și/sau eliberăm cum putem mai bine. Atunci când devin copleșitoare și ne împiedică să funcționăm bine, este indicat însă să cerem ajutor de specialitate.

2. Cum să ne selectăm știrile și sursele de informare astfel încât să nu ne afecteze exagerat?
Din punct de vedere psihologic, știrile despre război și consecințele sale precum numărul de vieți pierdute, oamenii care își pierd casele, copii și femei care se despart de tații/ partenerii lor, familii destrămate, animale abandonate pot fi cutremurătoare. Vizionarea știrilor legate de război pot declanșa sentimente de incertitudine, panică și teroare pe care nu le-am simțit anterior niciodată. Asta se întâmplă pentru că suntem oameni, ne pasă de cei din jur, avem empatie și grație acestor mecanisme psihologice ne transpunem mintal în situația altor oameni, iar acest lucru ne poate aduce multă suferință psihologică. Persoanele care sunt extrem de empatice pot simți durerea atât emoțională cât și fizică.

Știrile ne pot agita și mai mult. Informațiile cu privire la faptul că războiul ar putea ajunge și în Moldova (”știre” neîntemeiată ) sau că va afecta economia, locurile de muncă, securitatea națională sau globală etc. pot să ne perturbe liniștea. Războiul provoacă multe experiențe traumatizante care includ atât amenințarea cu moartea sau rănirea fizică, cât și traume emoționale din cauza asistării indirect la amenințările asupra vieţii altor oameni.

Din cauza parcursului istoric al Republicii Moldova și a conflictului din regiunea transnistreană, în țara noastră din păcate sunt multe percepții eronate și contradictorii despre Moldova, Rusia, Ucraina și oricare alte subiecte geopolitice. Aceste confuzii și opinii distorsionate spre regret sunt formate și menținute de surse media propagandistice, care distribuie știri false, în deosebi acum cu privire la războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Unii oameni cad în plasa acestor știri și, astfel, pot avea opinii greșite cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina la ora actuală.

Pentru o informare veridică este important întâi de toate să filtrăm sursele media, ca să fie de încredere și să prezinte cu acuratețe noutățile. Prin urmare, tinerii ar putea să se orienteze în acest sens, după recomandările experților din domeniul social politic, activiștii civici și sursele guvernamentale oficiale. Este bine în același timp să recunoaștem cu toții că așa-numiții influenceri (persoanele populare de pe rețelele de socializare) nu sunt în mod automat și experți în domeniile conexe cu războiul ( de ex. analiza politică, geopolitică, securitate etc.), astfel ceea ce opinează aceștia nu este întotdeauna bazat pe cunoștințe, studii și cercetări.

Totodată, având în vedere abundența știrilor despre război și unele detalii dramatice cu privire la ororile comise de ruși în Ucraina, aș recomanda tinerilor să nu deschidă link-uri în care sunt înregistrări video și/sau imagini cu potențial traumatizant. Pentru a rămâne informați, tinerii ar putea solicita părinții să le ofere un mic rezumat zilnic cu privire la situația din Ucraina, fără a intra în detalii sau a oferi informații dure despre cazuri particulare, ci mai curând date generale.

3. Cum ar trebui să ne comportăm pe timpul acestei crize și cum ar trebui să tratăm această problemă?
Având în vedere specificul vârstei, este recomandabil pentru tineri să se ocupe de obiectivele de studiu și de viață, în general. Cel mai bun lucru pe care îl pot face tinerii în situația actuală este să-și continue viața și preocupările de zi cu zi, activitățile de rutină și cele care îi pot binedispune. Să evite să discute exclusiv despre război și să se asigure că fluxul de știri pe care îl analizează este exact pe măsura puterilor lor.

Noi toți însă deopotrivă, și adulți, și tineri, putem însuși o lecție prețioasă din acest război nedrept: să ne prețuim unii pe alții, să ne spunem zilnic cât de mult ne apreciem și ne iubim, să ne îmbrățișăm cât mai des și să fim blânzi cu noi și cu cei din jurul nostru ori de câte ori avem ocazia, deoarece situația curentă ne arată cât de fragilă e viața. Iar din curajul ucrainenilor să învățăm să ne iubim patria, să ne adaptăm cu demnitate la circumstanțe grele de viață și să ”plantăm flori” – la propriu și la figurat – acolo unde ”cresc buruiene”.

4. Cum putem să ne ajutăm rudele, prietenii din Ucraina și din Moldova?
Oferirea ajutorului este strategia de adaptare la această situație a multora în această perioadă. Tinerii care își apreciază resursele ca fiind suficiente și pentru alții, pot oferi ajutor și suport emoțional celor din jur care se simt mai vulnerabili, manifestând empatie și spațiu pentru împărtășiri, timp pentru activități în comun sau distrăgându-le atenția de la război spre alte teme.

Cei care dispun de mai mult timp, mai multe forțe (emoționale, fizice) și capacități de funcționare în condiții de stres și presiune ar putea să se implice în activități de voluntariat și donații prin intermediul diferitor platforme globale, guvernamentale, non-guvernamentale, centrale sau locale, organizate în acest scop, precum: Moldova pentru Pace, https://dopomoga.gov.md/, Ajută un Om, Caritas Moldova, Unicef, People in need, Ukrainian Red Cross, Nova Ukraine, UN Refugee Agency, etc.

5. Ce sfaturi le-ați da tinerilor care se confruntă astăzi cu această problemă?
După doi ani de pandemie cu multe restricții și frustrări, perioada curentă, cu stresul și grijile cauzate de război, bulversează foarte mult pe toți, dar mai ales pe copii și tineri. Aș recomanda trei reguli de bază pentru această perioadă:

1. Reducerea și/sau filtrarea știrilor: ne informăm doar din surse sigure. Citirea informațiilor și vizualizarea imaginilor despre război pe rețelele de socializare ne intensifică fricile și disconfortul general provocat de război.

2. Exprimarea emoţiilor și împărtășirea gândurilor: lăsăm frica să se manifeste și gândurile să iasă afară - frica este o emoție primară care apare ca și răspuns la o amenințare exterioară care ne poate pune viața în pericol. Este normal să ne fie frică! Conștientizarea și exprimarea stărilor și gândurilor ne ajută să ne eliberăm de suferință și să ne gândim la ceea ce avem de făcut într-o situație similară cu a oamenilor din Ucraina. Este important ca frica să nu se transforme în teroare, să nu catastrofizăm și să ne imaginăm scenarii negative.

3. Adaptarea și proactivitatea: să găsim soluții și să le aplicăm - oricare ar fi problemele și provocările cu care ne confruntăm, adaptabilitatea este specific naturii umane, respectiv rămâne doar să ne identificăm propriile resurse, prezente în fiecare dintre noi și să acționăm în conformitate cu acestea, în intenția de securizare a noastră și a celor dragi.

Când stările emoționale sunt prea intense și simțim că nu mai putem face față, este indicat să ne adresăm întrebarea ”Pot să fac ceva în legătură cu asta?”. Dacă răspunsul este unul afirmativ, atunci este bine să facem ceea ce putem – de exemplu, să facem donații, să ne implicăm în activități de voluntariat, să ajutăm cum putem. Dacă însă răspunsul la această întrebare este negativ, atunci soluția ar fi să ne oprim/controlăm fluxul de gânduri negative, orientându-ne atenția spre altceva – de exemplu, să facem sport mai mult, să privim ceva captivant, să învățăm ceva complicat – important este ca aceste activități ”de sustragere” să fie cât mai solicitante, din punct de vedere fizic, emoțional sau cognitiv. Dacă acestea nu ajută în controlul gândurilor, este recomandabil să vă alocați un anumit interval de timp zilnic (de ex. 17.00 – 17.15) în care veți analiza tot ce se întâmplă și veți permite gândurilor îngrijorătoare să iasă (puteți face notițe sau vă puteți înregistra la telefon). Aplicând această tehnică este indicat să urmăriți fluxul gândurilor din timpul zilei și dacă apare în afara orarului stabilit (17.00 – 17.15) atunci să vă spuneți în minte că nu e timpul acum de îngrijorare și veți reveni la acest gând în intervalul stabilit.

Utile sunt și tehnici de mindfulness, de relaxare musculară și de respirație. Cele mai accesibile sunt următoarele:
trebuie să-ți încordezi mușchii, începi cu degetele de la picioare, menții încordarea până numeri la cinci, apoi îi eliberezi și observi schimbările din corpul tău. Repeți exercițiul pentru toţi mușchii corpului și astfel, o stare plăcută de relaxare te va învălui în scurt timp.pui o mână pe abdomen și inspiri adânc până numeri la cinci și observi cum abdomenul se extinde ca un balon; apoi expiri până numeri la șapte, observând de asemenea mișcarea mâinii de pe abdomen. Faci asta timp de cel puțin 5 minute pe zi.